Z3uS
sK* Member
Data inscrierii: 29/Aug/2007
Mesaje: 23
|
|
 Constitutiile Romaniei din 1858 pana in 2003 ... |
 |
Constitutiile Romaniei din 1858 pana in 2003 ...
CONSTITUTIILE ROMANE
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
STATUTU
Desvoltãtoriu Conventiunei,
din 7/19 august 1858
ALECSANDRU IOAN I.
Cu mila lui Dumnedeu si vointa Nationalã, Domnu Principatelor-Unite Române;
La toti de fatã si viitori sãnetate:
Asupra propunerei Consiliului Nostru de Ministri;
Considerând plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu încetat, si votat de Natiunea Românã în dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;
Considerând împrejurãrile cuprinse în proclamatiunea Nostrã cu data de astãdi;
Promulgãmu ce urmezã:
STATUTU
Desvoltãtoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.
Conventiunea încheiatã la Paris în 7/19 August 1858, între Cartea Suzeranã si între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este si remâne legea fundamentaIã a României.
Însã, îndoita alegere din 5 si 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirei si desfiiintarea Comisiunei
Centrale, fãcend neaplicabile mai multe Articole esentiale din Conventiune, atât pentru îndeplinirea
acestora, cât si pentru reasedarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act aditional al
Conventiunei întrã de astãzi în tărie urmãtorul Statutu :
Art. I. Puterile publice suntu încredintate Domnului, nnei Adunãri ponderatrice si Adunãrei Elective.
Art. II. Puterea Legiuitoare se esercitã colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice si de
Adunarea Electivã.
Art. III. Domnul are solitar initiativa legilor; el le pregãtesce cu concursul Consiliulni de Statu si le supune Adunãrei Elective si Trupului Ponderatoriu, spre votare.
Art. IV. Deputatii Adunãrei Elective se alegu conformu asedementulni electoral aci anecsat.
Presedintete Adunãrei se numesce în fiecare anu de Domnu, din sînul ei; iar Vicepresedintii,
Secretarii si Cuestorii se alegu de Adunare.
Art. V. Adunarea Electivã discutã si votesã proiectele de legi ce i se vor presinta de Domnu.
Aceste proiecte se vor sustinea în Adunare de Ministrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfirsit; ei vor fi ascultati ori când vor cere cuventul.
Art. VI. Budgetul cheltuelilor si al recetelor, pregãtit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive si supus Adunãrii Elective, care l va putea amenda, nu va fi definitivu de cât dupe ce va fi votat de dînsa. Dacã budgetul nu s'ar vota în timpul oportunu, forța esecutivã va îndestula serviciile conform ultimului budget votat.
Art. VII. Corpul Ponderatoriu se compune : de Mitropolitii terei, de Episcopii eparhielor, de
ânteiul Presedinte al Curtii de Casatiune cel mai vechiu dintre generalii armatei în activitate,
si osebit încã de 64 membri, carii se vor numi de Domnu : jumetate dintre persone comandabile
prin meritul si esperienta lor, si cea-l-altã jumetate dintre membrii Consilielor generale ale
districtelor, si anume câte unul de fie-care judetu.
Membrii Adunãrei Ponderatrice se bucurã de aceiasi neviolabilitate garantatã Deputatilor prin Art. 36 al legei e’ectorale aici anecsate.
Art. VIII. Membrii Corpulai Ponderatoriu se reînoescu din doui ani în doui ani, câte o a treia
parte, dar numai în cât se atinge de membrii numiti de Domnu.
Membrii esiti se vor putea numi din nuou; functiuniele lor nu vor înceta de cât cu instalarea membrilor celor nuoi.
Art. IX. Durata sesiunelor Trunchiului ponderatoriu, prelungirea lor si convocarea acestui Corpu, sunt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Conventiune pentru Adunarea Electivã.
Art. X. Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei.
Art. XI. Mitropolitul primaru al României este de drept presedintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sânul acestui Corpu. Ceilalti membri ai Biuroului se alegu de Adunare.
In casu de împãrtire egalã a voturilor, votul Presedintelui este precumpãnitoriu.
Sedintele Corpului ponderatoriu suntu publice, afarã când contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.
Ministrii, chiar nefiind membri ai Adunãrii ponderatrice, au dreptul de a asista si a lua parte la tote deliberatiunile; ei vor fi ascutati ori îndată ce vor cere cuvântul.
Art. XII. Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiunii a României sunt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El pote, la finitul fie cãria sesiuni, recomandă Domnului îmbunãtãtirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administratiunei.
Aceste propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface în proiecte de legi.
Art. XIII. Ori ce proiect votat de Adunarea Electivã, afarã de budgetul veniturilor si cheltuelilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va apretui dacã este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni.
Art. XIV. Corpul ponderatoriu, sau adoptã proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau îl
amendezã, sau îl respinge cu totul.
Dacã proiectul de lege este adoptat farã modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus
sanctiunei Domnului.
Dacã proiectul este amendat de Corpui ponderatoriu, el se întorce Adunãrii elective.
Dacã Adunarea încuviinteazã amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.
Dacã din contra, Adunarea electivã respinge acele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se atudia din nuou. Gnvernul pote apoi presenta Camerei, în sesiunea curentã sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.
Dacã Corpul ponderatoriu respinge cu totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se stuia du nuou. Un asemene proiect nu se pote presenta Adunãrii elective, de cât în a dona sesiune.
Art. XV. Numai Corpul ponderatoriu are draptul de a pri mi petitiuni si de a le discuta, dacã este trebuintã.
Art. XVI. Reglementele interiore ale Adunãrei elective si ale Corpului ponderatoriu, se pregãtescu prin îngrijirea Guvernului.
Art. XVII. Toti functionarii publici, fãrã es eptiune, la întrarea lor în functiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei si legilor terei si credintã Domnitorului.
Art. XVIII. Noua Adanare electivã si Corpul ponderatoriu se vor constitui si întruni în termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.
Decretele ce, pânã la convocarea noei Adunãrî, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Ministri si a Consilinlui de Stat ascultat, vor avea putere de legi.
Modificatiuni îndeplinitore Statutului
În preambulul Statutului
Principatele-Unite potu în viitoru a modifica si a altera legile care priivescu administratiunea lor din lãuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, si fãrã nîci o interventiune; se întelege însã cã aceastã facultate nu se pote întinde la legãturele care
unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele între Înaltã Portã si celelalte Puteri , care sunt si remânu obligãtorii pentru aceste Principate.
La Art. III. Nici o lege nu pote fi supusã sanctiunei Domnului cândva de a fi discutatã si votatã de Domnu, de Adunare electivã si de Senat. (Adunare ponderatrice.)
Domnul acordã sau refusã sanctiunea sa.
Ori ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri.
În casul când Guvernul ar fi nevoit a lua mesuri de urgentã care ceru concursul Adunãrii elective si al Senatului, în timpul când aceste Adunãri nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le supune la cea d'ânteiu convocatiune motivele si resultatul acestor mesuri.
La Art. VII Din 64 membri ai Adunãrii ponderatrice, 32 vor fi alesi si numiti de Domnu dintre personele care au esercitat cele mai înalte functiuni în terã, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cât pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi alesi dintre Membrii Consilielor generale ale judetelor si numiti de Domnu pe o listã de presentatiune de trei candidati pentru fie care
district.
La Art. VIII. Acesti 64 de Membri ai Senatului alesi în conformitate cn dispositiunele Articolului de mai sus, se reînoescu din trei în trei ani este o jumetate
La Art. XI. Mitropolitul Primat este de drept Presedintele Senatului. Unul din vice-Presedinti si Adunãrii ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celalelt vice-Presedinte si Biuroul sunt alesi de Senat.
La Art. XII. La finitul fie-cãriea sesiuni, Senatul si Adunarea electivã vor numi fie-care un Comitet a cãruia Membri vor fi alesi din sînul lor. Ambele Comitete se vor într'uni în Comisiune micstã, spre a face un raport Domnului asupra lucrãrilor ultimei sesiuni si ai supune cestiunele de îmbutãtire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administratiunei. Aceste propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, spre a fi prefãcute în proiecte de lege.
La Art. XV. Petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina si va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.
NOTA:
Anul adoptãrii: 1864 (publicat în "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române" nr. 146 din 3/15 iulie 1864).
Principalele modificãri: Statutul nu a fost modificat.
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
Legea Electoralã
1864
Art. I. Alegerea deputatilor la Adunarea Electivã a României se face cu douã grade. Alegãtorii suntu sau primari sau directi.
Art. II. Suntu alegãtori primari toti Românii carii prin legea Comunalã suntu alegãtorii Consiliilor Comunale, cu esceptiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.
Acei ce plãtescu o dare cãtre Statu de lei 48 suntu alegãtori în comunele rurale. Acei ce plãtescu o dare de lei 180 sau de lei 110, cum ar fi si patentarii pînã la a cincea clasã inclusivu, întru cât au residenta lor în orase, suntu alegãtori în comunele urbane.
Art. III. Potu fi alegãtori directi, fie în orase fie în sate, toti Românii nãscuti sau avend naturalisatiunea cea mare, carii vor avea un venit de una sutã galbeni si de ori ce naturã. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plata impositului, (patru galbeni) si prin ori ce alt chipu îndestulãtor. Numai salariul privat sau plãtit de cãtre Statu pentru functiuni publice, nu va fi cuprinsu în estimatiunea venitului.
Pe lîngã plata contributiunelor aretate mai sue, alegãtorii de ambe grade vor trebui a avea vârsta de 25 ani împlinitã.
Au dreptul de a fi alesi ca alegãtori directi si fãrã a justifica venitul de una sutã galbeni, seu contributiunea de patru galbeni (dacã vor întruni cele lalte conditiuni cerute) preotii parohiilor, profesoni academiilor si ai colegulor, doctorii si licentiatii diferitelor facultãti, avocatii, inginerii si arhitectii, toti acestia având diplome liberate sau recunoscute de Guvernu, institutorii primari ai scolelor publice, precum si capii institutiunilor private de instructiune recunoscute de Guvernu.
Potu aseminea fi alesi alegãtori directi si functionarii civili si militari, retrasi din serviciu, carii vor justifica ca priimescu o pensiune anualã de 3000 lei cel putin.
Nimeni nu pote fi alesu alegatoru direct de cât în orasul si plasa unde îsi are domiciliul reale.
Art. IV. Nu vor putea fi alegãrori primari nici directi:
I. Personele supuse vre unei protectiuni strãine.
II. Servitorii carii priimescu simbrie.
III. Interdictii.
IV. Falitii nereabilitati.
V. Acei ce vor fi fost osînditi la pedepse aflictive si infamante, sau numai infamante.
Art. V. Listele alegãtorilor primari se pregãtescu pe fie care anu prin îngrijirea antoritãtilor
comunale, pe baza ultimelor roluri de contributiuni. Aceste liste provisorii se afiseazã în cea d' ânteiu Duminecã a lunei Ianuarie în fie care comunã.
Art. VI. Reclamatiunile se vor adresa Prefectului în cele d'ânteiu trei septãmîni de la data afisãrei.
Dupe ce Prefectul va fi otãrît asupra tutulor reclamatiunelor ivite, el încheie listele definitive si le publicã negresit pînã la cea d'ânteiu Dnminecã a lunei Fevraarie.
Art. VII. În cele trei septemâni ce urmeda, nemultumitii vor putea apela în contra otãrârilor Prefectului la Tribunalul districtului, iar în contra otãrârilor Tribunalului la Curteade Casatiune, pânã în 30 dile dupe priimirea otãrârei Tribunalului.
Tribunalul si Curtea de Casatiune statueazã de urgentã.
Orice personã admisã în listele electorale pote reclama înscrierea sau stergerea ori cãruia individu omisu sau nedreptu înscrisu în lista colegiului din care el însusi face parte.
Art. VIII. Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generalã, fãrã deosebire în totã România, trebue:
I. A fi Românu nãscut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare.
II. A avea vârstã de 30 ani împliniti.
III. A fi alegãtoru si a avea un cens de eligibilitate. Un venit de douã sute galbeni formedã provisoriu acest cens. Acest venit pote fi de ori ce naturã; el se pote constata prin biletele de plata contributiunelor, sau si prin ori ce alt chipu.
Potu fi alesi deputati, si fãrã a justifica vre un cenu, toti Românii carii au esercitat functiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sunt în serviciul activu, profesoratul si profesiunele liberale corespundãtore.
Art. IX. Fie care comunã, numerând pânã la 50 alegãtori primari, numesce cãte un alegãtor directu; comunele de la 50 pânã la 100 de alegãtori, numescu cãte duoi întocmai alegãtori si asa mai departe, câte unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegãtori primari.
Comunele care au mai pucinu de 50 alegãtori primari, se întrunescu pentru alegeze cu comuna cea mai apropiatã, spre a forma cu ea un singur colegiu.
Dupe proportiunea de mai susu administratiunea va împãrti comunele mai impoporate în circonscriptiuni electorale, care vor alege cãte uun alegãtor direct de fie-care 50 alegãtori primari.
Art. X. Domiciliul politic al fie-cãrui Românu, este în circonscriptiunea electoralã unde îsi are domicilinl real; cu tote acestea, el îl va putea transfera în ori care altã circonscriptiune unde ar plati o contributiune directã, sub conditiune numai a-si face declaratiunea sa, cu sas luni înaintea formãrii listelor electorale, aât la Prefectura districtului în care se aflã al seu domiciliu politicu actual, cât si la aceea unde voiesce a 'l muta.
Personele chiemate la functiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor de alegãtori în circonscriptiunile etectorale unde ’si îndeplinescu functiunile.
Art. XI. Listele alegãtorilor primari suntu permanente în tot cursul anului .
Alegãtorii directi se alegu din nuoa de câte ori se vor convoca colegiele pentru alegerile generale sau partiale ale deputatilor.
Art. XII. Deosebirea colegielor este desfiintatã, cu singura deosebire a împãrtirei lor în colegii de orase si colegii de judete. Cele d'ânteiu se formezã de acei ce au drepturi de alegatori în comunele urbane; cele de al duoilea se formezã de acei ce au drepturi de alegãtori, în comunele rurale (Art. 2 din acestã legiuire).
În orasele unde nu vor fi o sutã alegãtori directi, se vor adãogi alegãtori directi din comanele rurale mai apropiate si care asa se vor deslipi din colegiul de judetu.
Toti alegãtorii directi de judete se întrunescu într'un singur colegiu la residentia Prefecturei. Colegiele acestor alegãtori, ce ar trece peste trei sute alegãtori, se vor subîmpãrti de cãtre Prefect în Sectiuni, din care fie-care nu pote cuprinde mai pucinu de 100 alegãtori, si se se formezã de cãtre triimisii comunelor celor mai vecine una de alta. Se va însemna fie cãria Sectiuni un local extrem si fie-cãreia un numeru de ordine. Cea d'ânteiu este pururea asedatã în casa Prefecturei.
Fi -care Sectiune conlucrezã de a dreptul la numirea deputatlor pe carii colegiul întregu urmezã a'i alege.
În judetele (de esemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va gãsi numerul de una sutã alegãtori directi, colegiu se va putea execută prin alegãtori directi alesi dintre Membrii autoritãtilor comunale.
Art. XIII. Numerul Deputatilor ce urmezã a se alege, se calculã dupe populatiunea oraselor si a judetelor. Provisoriu alãturata tabelã aratã numerul deputatilor ce urmezã a se alege în fie care orasu si judetu.
Art. XIV. Colegiele alegãtorilor se vor convoca de cãtre Eficacitatea esecutivã cu trei septãmãni cel pucinu premergător dilei otãrâte pentru alegerea deputatilor.
Art. XV. Alegerea alegãtorilor directi se face prin vot pe fatã; alegerea deputatilor se face prin scrutinu secretu.
Art. XVI. Presedintii, Secretarii si Scrutatorii colegielor se alegu de cãtre alegãtori si din sînul lor. Colegiul nu se pote oupa de altã de cât numai de alegerile pentru care este convocatu. Ori ce cuvent, ori ce discutiune sau deliberatiune politicã, sunt cu totul oprite.
Presedintele are singur politia Adunãrii alegãtorilor. Nimeni nu pote întra înarmatu. Nici o putere armatã nu pote fi pusã in localul alegerilor sau în giurul seu.
In casu de neorînduealã, Presedintele pote cere adjutorul puterii armate. Antoritãtile civile si militare, cele mai apropiate, sunt datore a urma cererilor sale în ceia ce privesce alegerile.
Dacã în localul alegerilor, unul sau mai multi asistenti ar da semne publice de descuviintare sau ar stãrni tulburãri în ori ce modu, Presedintele îi va chiama la ordine; dacã ei vor persista, se va face mentiune în procesul-verbal, si pe înfãtisarea acestei dovedi, vinovatii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînã la 20 galbeni, sau cu închisore de la 3 dile pînã la o lunã.
In casu de neorînduialã gravã, Presedintele râdicã sedinta pe o orã; dacã la redeschidere neorânduealã, tot ar predomni, el o amânã pe a doua di.
Art. XVII. Presedintele face știut Adunãrii numerul personelor de alesu.
Art. XVIII. Fie care alegâtoriu, chiãmat la rândul seu depune biletul seu scrisu pe hârtie albã si închisu într'o cutie cu douã încuetori ale cãrora chei se pãstrezã una de cãtre Presedintele si alta de cãtre cel mai bãtrînu dintre Secretari.
Alegãtorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potu chiema în ajutoru pre ori care din alegãtorii presenti.
Art. XIX- Dupe ce au fost chiãmati toti alegãtorii succesivu, dupe ordinul alfabeticu, se mai face o ultimã chiãmare acelor cari pote au lipsit din salã, iar scrutinul remâne deschisu pânã la 4 ore sera. Pentru asigurarea voturiloru se vor pune pecetile mai multor dintre alegãtori si vor putea chiar remânea în salã pentru pasa urnei.
Art. XX. La redeschiderea urnei, fie-care bilet se desface înaintea publicului; numele esit se scrie de cãtre fie-care Secretar pe o listã, si resultatul general se proclamã de cãtre Presedinte.
Art. XXI. Biletele care cuprindu nume neîntelese, sau semne de ori ce naturã, care ar presupune o prealabila întelegere, suntu nule.
Art. XXII. Nimeni nu este ales la ânteiul scrutinu, dacã nu întrunesce cel putin jumetate si unul din voturile esprimate si valabile (majoritate absolutã).
Pentru candidatii carii n'ar fi dobîndit majoritate absolutã a voturilor, se va proceda la un al duoilea scrutinu, si acei carii la asta vor avea cele mui numeroase voturi, fie chiar mai putin de cât jumetate si unul a sumei voturilor (majoritate relativã) suntu alesi.
In casu de paritate a voturilor, sorta decide.
Art. XXIII. Operatiunile alegerilor se verificã de cãtre Adunarea electivã, care singurã otãraste asupra validitãtii lor.
Cât pentru contestatiunile privitore la tăria electoralã, ele suntu de competinta esclusivã a Tribunalului respectivu, si în casu de casare a otãrârei, de competinta Tribunalului însemnat de Curtea de Casatiune.
Art. XXIV. Deputatul alesu în mai multe colegii, este dator a declara obtiunea sa Adunãrii generale pînã în 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat obtiunea în acelasi termenu, Adunarea decide prin sorti, pe care colegiu represintã deputatul în cestiune.
Art. XXV . În casu de vacante prin obtiune, morte, demisiune sau altminterea, colegiul electoral care urmedã a îndeplini vacanta, se va întruni în teremenu de o lnnã,.
Art. XXVI. Mandatul de Depntat este necompatibil cu functiunile de Ministri, de membri ai Curtii de Casatiune, de Procuror pe lângã Curti si Tribunale, de Directori si Sefi de sectiune la diferite Ministerie si Prefecture; de Prefect si de Sub-prefect, de Sefu si de comisariu de Politie precum si de militari în serviciul activu.
Presedintele si membrii Tribunalelor nu pot fi alesi deputati în districtul jurisdictiunei lor.
Deputatul care ar priimi o functiune publicã salariatã, sau o înaintare, se socotesce demisionat si supus realegerii mai înainte de a mai putea esersa mandatul seu.
Deputatul care, în cursul mandatului seu, ar perde una sau mai multe din însusirele prescrise pentru eligibilitate, încetedã îndatã de a mai face parte din Adunarea generalã.
Art. XXVII. In timpul întrunirei Adunãrii elective, ea singurã are dreptul de a priimi demisiunea membrilor sei. Iar în intervalul sesiunelor si în timpul vacantelor, demisiunile se notificã Ministeriului din Întru.
Art. XXVIII. Ori cine a mijlocit înscrierea sa în listele alegãtorilor sub un nume, sau pe temeiul unor însusiri false, sau a tãinuit, cerând înscrierea sa, vre o necapacitate, prevedutã de lege, sau a reclamat si a dobîndit înscrierea sa pe douã sau mai multe liste, se va pedepsi cu închisore de la 15 dile pînã la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pînã la 100 galbeni; dacã va fi fi luat parte la vot, închisorea va fi de la o lunã pînã la sese luni, sau globirea de la 30 pînã la 200 galbeni.
Art. XXIX. Ori cine, fiind însãrcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegãtorilor se va dovedi cã a falsificat, sustrasu, adãogit sau prefãcut biletele, se va pedepsi cu închisose de la sese luni pînã la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni.
Art. XXX. Dacã prin vuiete sau demonstratiuni amenintãtore în localul alegerilor sau în giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi încercat a se atinge esersiciul dreptului electoral si libertatea votului, vinovatii se vor pedepsi cu închisore de la o lunã pînã la un anu, sau cu globire de la 30 pînã la 200 galbeni.
Dacã vinovatii vor fi purtat arme, sau dacã scrutinul s'ar fi violat, pedepsa va fi închisorea de la un an pînã la cinci. Închisorea va fi de la cinci ani pînã la dece, dacã crima s'a comisu în urmarea unui planu complotat pentru a se esecuta ori în totã tãrã, ori într'una sau mai multe circonscriptiuni electorale.
Art. XXXI. Osîndirile otãrâte în puterea Articolelor precedente 28, 29 si 30, tragu dupã sine interdictiunea dreptului de alegãtoru si de eligibil. Acestã interdictiune se va pronuncia tot prin acea sentintã, pe timp de cinci ani cel putinu si pînã la 10 ani cel mult.
Art. XXXII. Ori cine se va dovedi cã a cumpãrat sau a vîndut un sufragiu, cu orice pretu ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului de a vota si de a fi eligibil. ca de pildă si cu acea a dreptului de a putea ocupa o functiune sau serviciu publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pânã la 10 ani cel mult.
Vîndãtorul si cumpãrãtorul sufragiului, se vor osîndi tot-de-o-datã, fie care la o globire îndoitã a valorei lucrurilor priimite san fãgãduite.
Art. XXXIII. În lipsa initiativei Ministeriului Publicu, dece alegãtori întruniti au dreptul de a intenta un proces ori cãrii persone acusate de delictele mentionate în art. 28, 29, 30 si 32.
Art. XXXIV. În cât privesce aceste delicte, atât prigonirea civilã cât si acea a Ministeriului public, sunt prescrise (paragrafisite) în doue luni dupe proclamarea resultatulai alegerii.
Art. XXXV. Osîndirea ce s'ar pronuncia nu pote în nici un casu sã aibã de rezultat anularea unei alegeri a cãrei validitate a'ar fi recunoscut de Adunarea generalã.
Art. XXXVI. Nici un membru al Adunãrii elective, pe cât va tinea sesiunea, nu va putea fi arestat nici trasu în judecatã penalã, afarã numai în casu de vinã veghiatã, de cât dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.
Dispositiuni transitorie.
Pentru prima aplicare a legei de fatã, se va putea deroga datelor ficsate îu ca, observîndu-se însã nestrãmutat termenile succesive, statornicite pentru publicatiune, apelu, notificãri si convocãri.
Facemu cunoscut si ordonãmu ca cele de fatã, învestite ca sigilul Statului si trecute în Monitorul 0ficial, sã fie adresate Curtilor, Tribunalelor si autoritãtilor administrative ca sã le înscrie în registrele lor, sã le observe si sã facã a se observa, si Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentnl Iustitiei este însãrcinat a priveghea publicarea lor.
Dat în Bucuresci, la 2/14 Iulie anul 1864.
ALECSANDRU IOAN.
Anul adoptãrii: 1864 (publicat în "Monitorulu-Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române" nr. 146 din 3/15 iulie 1864).
Legea electoralã n au fost modificatã.
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
CONSTITUTIUNEA DIN 1866
CAROL I
Din gratia lui Dumnedeu si prin vointa notionala Domn al Romanilor;
La toti de facia si viitori sanetate:
Adunarea generala a Rominii a adoptat in unanimitate si Noi sanctionam ce urmeaza:
CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul roman
Art. 1. - Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de Romania.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.
Art. 3. - Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta streina.
Art. 4. - Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in comune. Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege.
TITLUL II
Despre drepturile Romanilor
Art. 5. - Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
Art. 6. - Constitutiunea de facia si cele-alte legi relative la drepturile politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, conditiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.
Art. 7. - Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde adecvat regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea.
Art. 8. - Impamentenirea se da de puterealeegislativa. Numai impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice.
Art. 9. - Romanul din ori-ce Stat, fara privire catre locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de indata esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore.
Art. 10. - Nu exista in Stat nici o deosebire dee clasa. Toti Romanii sunt egali inaintea legei si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice, civile si militare. Legi excepționale vor determina conditiunile de admisibilitate si de inaintare in functiunile Statului. Streinii, nu pot fi admisi in functiuni publice, de cat in casuri esceptionale si anume statornicite de legi.
Art. 11. - Toti streinii aflatori pe pamentul Romaniei, se bucura de protectiunea data de legi personelor si averilor in genere.
Art. 12. - Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt oprite pentru tot-d'auna, in Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi grafi, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea Domnului.
Art. 13. - Libertatea individuala este garantata. Nimeni nu poate fi urmarit de cat in casurile prevedute de legi si dupa formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afara de casul de vina veghiata, de cat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si care trebue sa i fia comunicat la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore dupa arestatiune.
Art. 14. - Nimeni nu pote fi sustras in contra vointei sele de la judecatorii ce i da legea.
Art. 15. Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se pote face de cat in casurile anume prevedute de legi si potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 16. - Nici o pedepsa nu pote fi infiintata, nici aplicata de cat in puterea unei legi.
Art. 17. - Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscarii averilor.
Art. 18. - Pedepsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de casurile prevedute in Codul penal militar in timp de resbel.
Art. 19. - Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o dreapta si prealabila despagubire. Prin causa de utilitate publica urmeaza a se intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica, precum si lucrarile de aperarea terei. Legile esistente privitore la aliniarea si largirea stradelor de prin comune, ca de exemplu si la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen in vigore. Legi particulare vor regula procedura si modul expropriatiunei. Libera si neimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile si flotabile, a soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public.
Art. 20. - Proprietatea data teranilor prin legea rurala si despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odata atinse.
Art. 21. - Libertatea consciintei este absoluta. Libertatea tutulor cultelor este garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea dominanta a Statului roman. Biserica ortodoxa romana este si remane neaternata de ori-ce chiriarhie streina, pastrandusi insa unitatea cu biserica ecumenica a resaritului in privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale bisericei ortodoxe Romane, se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii si episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt alesi dupa modul ce se determina prin o lege speciala.
Art. 22. - Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile. Intocmirea acestor acte va necesită sa proceda in tot-d'auna benedictiunea religiosa care pentru casatorii va fi obligatore, afara de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
Art. 23. - Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica. Represiunea delictelor este regulata numai prin lege. Se vor infiinta treptat, scoli primare in tote comunele Romaniei. Invetatura in scolele Statului se da fara plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru tinerii Romani, pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare. Ua lege speciala va regula tot ce priveste invetamantul public.
Art. 24. - Constitutiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-care fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice.
Art. 25. - Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil. Ua lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
Art. 26. - Romanii au dreptul d'a de aduna pacinici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabila. Acesta dispositiune nu se va aplica si intrunirilor in loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci.
Art. 27. - Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitiul acestui drept.
Art. 28. - Fie-care are dreptul d'a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend insa petitiona de cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
Art. 29. - Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se esercita urmariri împotriva functionarilor publici pentru factele administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor. Casurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale in condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
Art. 30. - Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote intra in serviciul unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda nationalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 31. - Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote esercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asedete in Constitutiunea de facila.
Art. 32. - Puterea legislativa se esercita colectiv de catre Domn si representatiunea nationala. Representatiunea nationala se imparte in duoe Adunari: Senatul si Adunarea deputatilor. Ori-ce lege cere invoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei Domnului de cat dupa ce va fi discutat si votat gratuit de majoritatea ambelor Adunari.
Art. 33. - Initiativa legilor este data fie-careia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totusi ori-ce lege relativa la veniturile si cheltuelile Statului s'au la contingentul armatei, trebue sa fiee votata mai anteiu de Adunarea deputatilor.
Art. 34. - Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare.
Art. 35. - Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care o esercita in modul regulat prin Constitutiune.
Art. 36. - Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si Tribunale. Hotararile si sentintele lor se pronuncia in virtutea legei si se esecuta in numele Domnului.
Art. 37. - Interesele esclusive judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliurile judetene sau comunale dupa principiile asedete prin Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre representarea nationala
Art. 38. - Membrii amandurora Adunarilor represinta natiunea, era nu numai judetul sau localitatea care i-a numit.
Art. 39. - Sedintele Adunarilor sunt publice. Cu tote aceste fie-care Adunare se formeaza in comitet secret, dupa cererea presedintelui sau a dece membri. Ea decide in urma cu majoritate absoluta deca sedinta trebue redeschisa in public asupra aceluias obiect.
Art. 40. - Fie-care din Adunari verifica titlurile membrilor sei si judeca contestatiunile ce se ridica in acesta privinta.
Art. 41. - Nimeni nu pote fi tot-ua-data penis al uneia si al celei-alte Adunari.
Art. 42. - Membrii uneia sau celei-alte Adunari numiti de Guvern intr'o functiune salariata, pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu 'si reiau esercitiul mandatului lor de cat in virtutea unei noua alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplica ministrilor. Legea electorala determina incompatibilitatile.
Art. 43. - La fie-care sesiune, Adunarea deputatilor isi numesce presedintele, vice-presedintii si compune biuroul seu.
Art. 44. - Senatul alege din sinul seu pe Presedintele si pe ce duoi Vice-Presedinti ai sei, cum si pe cei-alti Membrii ai Biroului seu.
Art. 45. - Ori-ce resolutiune este luata cu majoritatea absoluta a sufragelor, afara de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei in privinta alegerilor si presentatiunilor. In cas de impartela a voturilor propositiunea in deliberatiune este respinsa. Nici una din Adunari nu pote lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce intrunita.
Art. 46. - Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un project de lege nu pote fi adoptat de cat dupa ce s'a votat articol cu articol.
Art. 47. - Fie care din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 48. - Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti produsele si amendamentele propuse.
Art. 49. - Fie care membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor interpelari.
Art. 50. Ori-cine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunari are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce'i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de cate ori Adunarile ar cere-o.
Art. 51. - Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunari nu pote fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de densul in cursul esecritiului mandatului seu.
Art. 52. - Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunari, nu pote in timpul sesiunei, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunarii din care face parte, afara de casul de vina vedita. Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere.
Art. 53. - Fie-care Adunare determina prin regulamentul seu, modul dupa care ea isi esercita atributiunile.
Art. 54. - Fie-care din Adunari delibereza si iau resolutiunile lor separate, afara de casurile anume specificate in Constitutiunea de facia.
Art. 55. - Fie-care din cele două Adunari are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea politie prin Presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, pote da ordin guardei de serviciu.
Art. 56. Nici o putere armata nu se pote pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari, fara invoirea ei.
SECTIUNEA I
Despre adunarea deputatilor
Art. 57. - Adunarea deputatilor se compune de deputati alesi in modul indicat mai jos:
Art. 58. - Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru colegiuri.
Art. 59. - Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni in sus.
Art. 60. - Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv.
Art. 61. - Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii si pensionarii Statului.
Art. 62. - Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d'anteiu cate un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta.
Art. 63. - Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district.
Art. 64. - Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitantele sau avertismentele din bucată implinitorilor de dari pe anul incetat si pe anul corent.
Art. 65. - Legea electorala hotarasce tote cele-alte conditiuni cerute de la alegatori precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 66. - Spre a fi eligibil trebue:
a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire.
b) A se bucura de drepturile civile si politice.
c) A avea versta de duoe-deci si cinci ani impliniti.
d) A fi domiciliat in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile.
Art. 67. - Membrii Adunarei deputatilor sunt alesi pentru patru ani.
SECTIUNEA II
Despre senat
Art. 68. - Membrii senatului se aleg cate duoi de fie-care judet: unul de colegiul anteiu compus'de proprietarii de fonduri rurale din judet cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraselor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni in jos, comform art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune.
Art. 69. - Aceste duoe colegiuri voteza separat si aleg fie-care cate un representant la Senat.
Art. 70. - In orasele unde nu s'ar gasi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel d'al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu proprietarii judetului, posedannd un venit fonciar intre 300 si 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra proprietarilor de mosii.
Art. 71. - Deca intre cei mai greu impusi ar fi mai multi cu acelasi venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
Art. 72. - Legea electorala determina eele alte conditiuni cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 73. - Universitatile din Iasi si Bucuresci tramite fie-care cate un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective.
Art. 74. - Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:
1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.
2) A se bucura de drepturile civile si politice.
3) A fi domiciliat in Romania.
4) A avea varsta de 40 ani.
5) A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul prevedut de Art. 64.
Art. 75. - Sunt dispensati de acest cens:
a) Presedintii sau Vice-presedintii ai vre unei Adunari legislative.
b) Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.
c) Generalii.
d) Colonelii ce au o vechime de trei ani.
e) Cei ce au fost Ministri sau agenti diplomatici ai terei.
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune.
g) Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de ori-ce specialitate cari in timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.
Art. 76. - Vor fi de drept membri ai Senatului:
1) Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, insa el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani.
2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
Art. 77. - Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate.
Art. 78. - Membrii Senatului se aleg pe 8 ani si se inoesc pe jumatate la fie-care patru ani prin tragere la sorti a unui membru de fie-care judet.
Art. 79. - Membrii esiti sunt reeligibili.
Art. 80. - La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau.
Art. 81. - Ori-ce intrunire a Senatului afara de timpul sesiunei Adunarei deputatilor este nula de fel.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
Art. 82. - Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
Art. 83. - In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d'intre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr'o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa de Art. 84. Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84. - La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s'ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85. - La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din intemplare ele au fost disolvate mai 'nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86. - De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87. - Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d'a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
Art. 88. - Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89. - Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Astea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90. - Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91. - Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92. - Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Art. 93. - Domnul numescesi revoca pe Ministrii sei. El sanctioneza si promulga legile. El pote refusa sanctiunea sa. El are dreptul de amnistie in materie politica. Are dreptul de a erta sau micsora pedepsele in materii criminale; afara de cea ce se statornicesce in privirea Ministrilor. El nu pote suspenda cursul urmarirei sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei. El numesce sau confirma in tote functiunile publice. El nu pote crea o noua functiune fara ua lege speciala. El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor fara sa pota vre-uadata modifica sau suspende legile si nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El confera gradurile militare in conformitate cu legea. El va confera decoratiunea romana conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Conventiunile necesarii pentru comerciu, navigatiune si alte asemenea; insa ca pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei legislative si aprobate de ea.
Art. 94. - Legea fixeza lista civila pentru durata fie-caria Domnii.
Art. 95. - La 15 Noembre al fie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai inainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu dispoziția terei, la care Adunarile fac respunsuriloe lor. Domnul pronuncia inchiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca in sesiune estraordinara Adunarile. El are dreptul de a disolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de disolvare trebue sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni de dile si a Adunarilor pene in trei luni. Domnul pote amana Adunarile; ori cum, amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceia-si sesiune fara consimtimentul Adunarilor.
Art. 96. Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune.
CAPITOLUL II
Despre Ministri.
Art. 97. - Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire.
Art. 98. - Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.
Art. 99. - Deca ministri nu ar fi membri ai Adunarilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a ave- insa si dreptul de a vota. La desbaterile Adunarilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesara. Adunarile pot esige presenta Ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 100. - In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu pote apara pe un Ministru de respundere.
Art. 101. - Fie-care din ambele Adunari precum si Domnul au dreptul de a acusa pe Ministri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si justitie, care singura in sectiuni unite este in drept a'i judeca, afara de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul actiunei civile si delictele comise de Ministrii, afara de esercitiul functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. Ua lege presentata la cea d'anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor si modul de urmarire in contra lor, atat in privirea acusatiunei admisa de representatiunea nationala, cat si in privirea urmarirei din partea partilor lesate. Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra Ministrilor, se va sustinea de ea insasi. Urmarirea pornita de Domn, se va face prin ministerul public.
Art. 102. - Pene se va face legea preveduta in art. precedent, Inalta Curte de Casatiune si justitie, are puterea de a caracterisa delictul si de a determina pedepsa. Pedepsa insa nu va putea fi mai mare de cat detentiunea, fara prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale.
Art. 103. - Domnul nu pote sa erte, sau sa micsoreze pedepsa hotarata Ministrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie de cat numai dupa cererea Adunarei care l-ar fi pus in acusatiune.
CAPITOLUL III.
Despre puterea judecatoresca.
Art. 104. - Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat in puterea unei anume legi. Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, si sub nici un fel de cuvent. Pentru intregul Stat roman este ua singura Curte de casatiune.
Art. 105. Juriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru delictele politice si de presa.
CAPITOLUL IV.
Despre institutiunile judetene si comunale.
Art. 106. - Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Art. 107. - Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta si independinta comunala.
TITLUL IV.
Despre finance.
Art. 108. - Ori-ce imposit este asedet numai in folosul Statului, judetului sau comunei.
Art. 109. - Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili si percepe decat numai in puterea unei legi.
Art. 110. - Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se pote aseda de cat cu invoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile judetene si comunale trebue sa primesca confirmatiunea puterei legiuitore si intarirea Domnului.
Art. 111. - Nu se pot statornici privilegiuri in meterii de imposit. Nici o esceptiune sau micsorare de imposit nu se pote statornici de cat printr'o lege.
Art. 112. - Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi.
Art. 113. - In fie-care an Adunarea deputatilor inchea socotelile in voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute in buget si in socoteli. Bugetul se va presenta, tot-d'auna cu un an inainte de punerea lui in aplicare, Adunarei deputatilor si nu va fi definitiv de cat dupa ce se va vota de densa si sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza in timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 114. - Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata Adunarei cel mai tardiu in termen de duoi ani de la incheerea fiecarui esercitiu.
Art. 115. - Legile de finance se publica in Monitorul Oficial ca si cele-alte legi si regulamente de administratiune publica.
Art. 116. - Pentru tota Romania este ua singura Curte de compturi.
Art. 117. - Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale si de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebue sa fie coprinse in budgetul general al veniturilor Statului.
TITLUL V.
Despre puterea armata.
Art. 118. - Tot Romaanul face parte sau din armata regulata, sau din militii, sau din garda cetatenesca, comform legilor speciale.
Art. 119. - Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele si pensiunile, de cat numai in virtutea unei sentinte judecatoresci si in casurile determinate de lege.
Art. 120. - Contingentul armatei se voteaza pe fie-care an. Legea care fixeza acest contingent, nu pote avea tarie pe mai mult de cat pe un an.
Art. 121. - Garda cetateana este mantinuta in Statul Romaniei. Organisatiunea ei eeste regulata de ua lege speciala.
Art. 122. - Numai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca.
Art. 123. - Nici ua trupa streina nu va putea fi admisa in serviciul Statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el de cat in puterea unei anume legi.
TITLUL VI.
Dispositiuni generale.
Art. 124. - Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben si Rosu.
Art. 125. - Orasul Bucuresci este capitala Statului Roman si resedinta guvernului.
Art. 126. - Nici un jurament nu se pote impune cuiva de cat in puterea unei legi care hotarasce si formula lui.
Art. 127. - Nici ua lege, nici un regulament de administratiune generala, judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat dupa ce se publica in chipul otarat de lege.
Art. 128. Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte.
TITLUL VII.
Despre revisuirea Constitutiunei.
Art. 129. - Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. Dupa acesta declaratiune, citita de trei ori din 15 in 15 dile in sedinta publica si primita de ambele Adunari, acestea sunt disolvate de drept si se convoca altele in termenul prescris de art. 95. Adunarile cele noui proced in acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. In acest cas Adunarile nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sunt presenti, si nici ua schimbare nu se pote adopta deca nu va intruni cel pucin duoe treimi ale voturilor.
TITLUL VIII.
Dispositiuni transitorii si suplimentare.
Art. 130. - Din diua punerei in vigore a Constitutiunei de facia sunt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete si reglemente si alte acte contrarii cu cele asedete de ea.
Art. 131. - Consiliul de Stat va inceta dea esista indata ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a'l inlocui in atributiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni.
Art. 132. - Se vor face in cel mai limitat timp legi speciale privitore la objectele urmatore:
1) Asupra decentralisarei administrative.
2) Asupra responsabilitatei ministrilor si celor alti Agenti ai puterei esecutive.
3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.
4) Asupra modificarii legei pensiunilor.
5) Asupra conditiunilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile administratiunei publice.
6) Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune.
7) Asupra esploatarii minelor si padurilor.
8) Asupra fluviilor si riurilor navigabile sau flotabile.
9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere si asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.
10) Asupra justitiei militare.
Se vor revisui tote codicele si legile esistente spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de facia.
Art. 133. - Nealienabilitatea pamenturilor fostilor clacasi in timpul de 20 ani prevedut prin legea rurala, este mantinuta.
Promulgam acesta lege, ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in Monitor.
Dat in Bucuresci, in 30 Iuniu, anul 1866.
CAROL
NOTA:
ANUL ADOPTARII: 1866 – PUBLICATA IN “MONITORUL –JURNAL OFICIAL AL ROMANIEI “ NR. 142 DIN 1/13 IUNIE 1866
PRINCIPALELE MODIFICARI:
1. Legea Revisuitore a art. 7 din Constitutiune, sanctionata prin Decretul-Regal nr. 2186 din 12 octombrie 1879 (publicata in Monitorul Oficial nr. 323 din 13/25 octombrie 1879).
2. Legea sanctionata prin Decretul-Regal nr. 1786 din 8 iunie 1884 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 51 din 8/20 iunie 1884) prin care s-au modificat ori abrogat urmatoarele prevederi din Constitutie:
I. Modificari:
a) art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 61-63, 69, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 131, 133;
b) art. 68 a fost transformat in art. 68, 69 si 70
c) s-a introdus un articol fara numar, dupa art. 71;
d) s-au inlocuit denumirile de “Principatele-Unite” si cea de “Domn” cu “Romania” si “Rege”;
II. Abrogari : art. 60, 70, 71 si 122.
3. Legea pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din Constitutie, sanctionata prin Decretul-Regal nr. 721 din 19 iulie 1917 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 93 din 20 iulie/2 august 1917).
Constitutiunea din 1866 si-a incetat aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a Constitutiei din 1923.
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
*********************************************************************************************************************************************************************************
CONSTITUTIUNEA DIN 1923
PARLAMENTUL ROMANIEI
TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi.
Art. 3. - Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Art. 4. - Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete, judetele in comune.
Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa formele prevazute in legile de organizare ad
|
|
